În ambele cazuri de răspundere – atât contravențională cât și penală – termenul de prescripție a răspunderii este de 3 ani, conform art. 31 din Legea nr. 50/1991 (“Dreptul de a constata contravențiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei“) și respectiv art. 154 alin. (1) lit. e) din Codul penal (“Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: […] e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.”).

Ordonanța 2/2001 (“pentru una şi aceeaşi contravenţie se poate aplica numai o sancţiune contravenţională principală şi una sau mai multe sancţiuni complementare”), în literatura de specialitate s-a arătat că, atât timp cât o sancțiune complementară nu poate fi aplicată decât pe lângă una principală, prescripția aplicării sancțiunii principale va atrage automat și imposibilitatea aplicării sancțiunii complementare.

În ceea ce privește răspunderea penală, aceasta este înlăturată cu totul în cazul în care survine prescripția, potrivit art. 153 alin. (1) din Codul Penal (“Prescripţia înlătură răspunderea penală“), nemaiputând fi aplicate, prin urmare, nici pedepsele principale și nici cele complementare.

În concluzie, atât în materie contravențională cât și în materie penală, împlinirea termenului de prescripție pentru aplicarea sancțiunii principale a amenzii, respectiv a pedepsei principale a amenzii sau închisorii, atrage și imposibilitatea aplicării măsurii complementare a desființării construcțiilor sau, după caz, a încadrării acestora în prevederile autorizației de construire.

Concluzie de reținut!

Dreptul de a constata contravențiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei.

Dacă data de executare a lucrărilor de construcție nu poate fi determinată, prezumția de nevinovăție aplicabilă și în domeniul dreptului administrativ ar trebui să îl salveze pe executant și/ sau beneficiar de la aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv atât a sancțiunii principale a amenzii cât și a măsurilor complementare care se dispun doar împreună cu amenda.

Astfel, primăriile nu sunt organe de anchetă și dacă nu constată în fapt execuția unei lucrari și nu au dovezi certe sunt în imposibilitatea demonstrării datei execuției lucrărilor fără autorizație, drept pentru care nu poate întocmi un proces verbal de constare a contravenției.